Romcarbon a dat 1,8 mil. lei pe 6,5% din Greenfiber

Producatorul de placi si profile din plastic Romcarbon Buzau (ROCE) a anuntat ieri ca a cumparat 119 actiuni ale companiei Greenfiber International, reprezentand circa 6,5% din capitalul social, in schimbul sumei de aproape 1,8 mil. lei (circa 490.000 de euro). In urma acestei tranzactii, Romcarbon detine 26,65% din actiunile Greenfiber, companie specializata in reciclarea deseurilor PET. Greenfiber a inregistrat anul trecut un profit de 5,7 mil. lei, conform conducerii Romcarbon. Aceasta si-a anuntat intentia de a lista compania Greenfiber pe Bursa, alaturi de alte doua companii care activeaza tot in industria verde, la care Romcarbon detine pachete semnificative. Titlurile Romcarbon Buzau au pierdut ieri 1% si au fost tranzactionate la incheiere la pretul de un leu/actiune. La acest nivel, capitalizarea companiei este de 51 mil. euro.

Pogonaru muta actiuni Prodplast de pe o firma pe alta

Pachetul a fost cumparat de vehiculul de investitii Nord SA, pe care Pogonaru de asemenea il controleaza. Nord SA este principalul actionar al companiei, cu peste 26,4% din actiunile Prodplast, Pogonaru controland prin intermediul acestuia si a a altor societati aproape 33% din actiunile producatorului de plastice. Fondul american Broadhurst are o participatie de 11,68% din actiunile Prodplast, iar SIF Oltenia controleaza 10,77% din companie. Un alt actionar important este SIF Banat-Crisana, cu o detinere de 8,36%, respectiv fondul RC2 si banca Raiffeisen, cu o participatie de 6,4% si respectiv 5,44%.

Muresan, STK: Nu bucura pe nimeni venirea in piata a 500 mil. actiuni

Bursa a cunoscut o revenire destul de importanta ieri, in conditiile in care si celelalte piete importante din Europa au inregistrat cresteri usoare.
BET, indicele celor mai lichide zece companii din piata, a adaugat ieri 0,7%, in vreme ce indicele de ansamblu al pietei, BET-C, a urcat cu 1,8%. Indicele societatilor de investitii financiare, BET-FI, a pierdut in sedinta trecuta 2,4%, pierderea fiind cauzata de titlurile SIF Transilvania, care au scazut cu circa 8,3%, dupa ce CNVM a decis sa deblocheze actiunile SIF Transilvania (500 mil. actiuni) emise in luna aprilie a anului trecut, operatiune prin care capitalul a fost dublat. Titlurile au fost oprite de la tranzactionare din cauza unui litigiu intre SIF si Cocor Bucuresti, unul dintre actionari, acestea urmand sa intre luni la Bursa de Valori.

CNVM a dat liber la tranzactionarea actiunilor gratuite de la SIF Transilvania

Actiunile din majorarea de anul trecut de la SIF3 Transilvania, in valoare de 200 de milioane de euro (540 de milioane de actiuni), intra la tranzactionare luni. Ce se va intampla cu pretul acestora?

Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a decis ieri sa deblocheze actiunile emise de SIF Transilvania (SIF3) in cadrul majorarii de capital de anul trecut, care au fost suspendate de la tranzactionare aproape un an din cauza procesului dintre Cocor si SIF Transilvania.
In urma acestei decizii, circa 546 de milioane de actiuni SIF Transilvania, care valoreaza pe Bursa 200 de milioane de euro, vor intra la tranzactionare incepand de saptamana viitoare, actionarii care au participat la majorarea capitalului social putand astfel sa-si valorifice titlurile prin vanzarea lor pe piata.

Rompetrol Rafinare a adus 50 mil. dolari la Petrochemicals

Rompetrol Rafinare, principala companie a grupului petrolier Rompetrol, condus de omul de afaceri Dinu Patriciu, a participat la o majorare de capital la Rompetrol Petrochemicals, divizia de petrochimie a grupului, cu suma de 117,4 milioane de lei (32,6 milioane de euro).
Ca urmare, valoarea noulul capital social a urcat de la 432,1 mil. lei la 540,6 mil. lei. Decizia a fost aprobata pe 29 mai, informeaza Rompetrol.

SIRA pariaza totul pe doua fonduri de actiuni

Societatea de administrare a investitiilor SIRA se pregateste pentru revenirea pietei de capital prin transformarea fondului diversificat FCEx intr-un fond de actiuni orientat spre blue-chip-uri, ajungand astfel la doua fonduri de actiuni in portofoliu.
"Planurile societatii pentru anul in curs au in vedere restructurarea FCEx intr-un fond de actiuni orientat spre blue-chip-uri. Fondul va urmari trenduri intermediare de la cateva saptamani pana la cateva luni. Vrem de asemenea sa lansam un fond inchis de investitii, insa asteptam varianta finala a Regulamentului 15 din 2004 pentru a demara constructia fondului", a declarat Marius Olteanu, directorul executiv al SIRA.

Vescan a cumparat 0,8% din ARAX cu 200.000 de euro

Principalul actionar al companiei de echipamente petroliere Armax Gaz Medias isi rascumpara actiunile la un pret cu 37% mai mic decat cel la care a vandut in urma cu un an 6,5% din capital.

Mircea Vescan, actionarul majoritar si directorul general al Armax Gaz Medias (ARAX), si-a intensificat in ultima perioada achizitiile, cumparand numai in ultimele zile de pe piata RASDAQ peste 3,7 mil. titluri ale producatorului de echipamente pentru industria gazelor naturale si a petrolului, reprezentand circa 0,62% din capitalul social.
De la jumatatea lunii mai, Vescan a achizitionat aproape 4,7 mil. de actiuni Armax Gaz, pentru care a platit 0,75 mil. lei (circa 200.000 de euro).

Tranzactiile s-au derulat la un pret mediu de circa 0,16 lei/actiune, nivel cu circa 25% mai scazut decat la finele lui 2007 si de peste 4 ori mai scazut comparativ cu maximul atins in vara anului trecut.
"Nu sunt mici, sunt ridicole preturile", spune Mircea Vescan, care considera ca un pret corect al titlurilor Armax ar fi de 0,6-0,7 lei/actiune, nivel care evalueaza compania la circa 100 mil. euro.
Titlurile Armax se tranzactionau pe parcursul zilei de ieri la pretul de 0,168 lei/actiune, nivel la care valoarea de piata a companiei este de 27,8 mil. euro. Vescan a vandut in luna mai din 2007 un pachet de aproape 6,2% din actiunile Armax Gaz pentru care a incasat 8,1 mil. lei (1,5 mil. euro).
Tranzactiile s-au derulat atunci la un pret, ajustat cu majorarea de capital, de circa 0,22 lei/actiune, astfel ca randamentul obtinut in urma acestor transferuri este de 37% in decurs de circa un an de zile. Mircea Vescan si-a motivat atunci vanzarile prin faptul ca avea nevoie de lichiditati pentru a participa la majorarea de capital derulata de companie, in conditiile in care aportul lui, ca principal actionar, era unul destul de ridicat.
Pe de alta parte, el a pierdut din vara anului trecut peste 35 mil. euro, ca urmare a deprecierii participatiei de 37,6% pe care o detine la Armax Gaz.
Proprietarul producatorului de echipamente pentru industria de gaze spune ca unul dintre principalele atuuri ale companiei este faptul ca in prezent Armax produce la sub 50% din capacitatea sa de productie.
"Ne-am propus sa investim anul acesta peste
6 milioane de euro in extinderea capacitatii de productie, investitii tehnologice si sistemul informatic", spune Mircea Vescan.
Armax Gaz va rascumpara un pachet reprezentand 10% din capitalul actual al companiei, destinat recompensarii angajatilor societatii, programul urmand sa se desfasoare pe o perioada de un an si jumatate.
Producatorul de echipamente din Medias a realizat in primul trimestru din acest an un profit de 0,45 mil. lei (circa 123.000 de euro) la o cifra de afaceri de 6,5 mil. lei (1,8 mil. euro).
Anul trecut profitul net al Armax Gaz s-a cifrat la 6,2 mil. lei (1,6 mil. euro), in crestere cu 18,5% fata de rezultatul obtinut in 2006, pe fondul unor afaceri mai mari cu 15%, de 51,5 mil. lei (15,4 mil. euro).
Compania se adreseaza cu preponderenta pietei interne, principalii clienti fiind Romgaz, Petrom si Transgaz.

Tender a vandut 1,1% din Prospectiuni pentru 1,5 mil. euro

Omul de afaceri Ovidiu Tender a vandut marti pe piata RASDAQ prin intermediul societatii Tender SA, pe care o controleaza, peste 7,7 milioane de titluri Prospectiuni Bucuresti (PRSN), reprezentand circa 1,08% din capitalul firmei de prospectare geologica. Pachetul a fost transferat la un pret de 0,7 lei/actiune, cu 17,6% peste cel la care aceste titluri au inchis sedinta de marti. Tranzactia evalueaza compania la 137,7 mil. euro. Tender a vandut in luna iunie a anului trecut un pachet de aproape 8,9% din actiunile Prospectiuni pentru care a incasat 36,9 mil. lei (peste 10 mil. euro). Pretul obtinut atunci de omul de afaceri, ajustat cu majorarile de capital, a fost de 0,578 lei/actiune, cu 17,4% mai mic decat cel la care s-au derulat vanzarile de marti. Dupa aceste tranzactii Tender SA mai detine circa 69,6% din actiunile Prospectiuni. Pe parcursul sedintei de ieri, aceste titluri se tranzactionau la un pret de 0,625 lei/actiune, nivel la care capitalizarea companiei este de circa 123 mil. euro.

Oltchim isi alege evaluatorul

Oltchim Ramnicu-Valcea, companie aflata in planul de privatizare al AVAS pentru anul 2008, va organiza in luna iulie o licitatie cu oferta in plic pentru contractarea serviciilor de consultanta la evaluarea societatii, termenul limita pentru depunerea documentelor fiind 18 iulie. In luna februarie, presedintele AVAS, Theodor Atanasiu, a declarat ca Oltchim va fi scoasa la privatizare in acest an, la un pret care va fi influentat de eventuala preluare a principalului furnizor de materii prime, Petrochemical Arges, detinut de Petrom. Petrochemical Arges include activitatile de petrochimie de la Arpechim. Totodata, Oltchim va organiza la finele lunii iulie o noua licitatie cu strigare pentru vanzarea fabricii de conserve Conservil din Raureni, judetul Valcea, si a unor stocuri de produse finite, la un pret de pornire de 20,52 mil. lei (5,6 mil. euro), potrivit unui anunt al companiei. Pretul de pornire al licitatiei este compus din pretul pentru activ, de 16,5 mil. lei, si cel pentru 12,5% din valoarea stocurilor de produse finite, de 4,02 mil. lei.

Donau Investment a vandul 77% din actiunile Giurgiu Port cu 3,5 mil. euro

Firma austriaca Donau Investment a cedat ieri pe piata RASDAQ pachetul de control al companiei de servicii portuare Giurgiu Port (GIOR), reprezentand 76,8% din actiuni, in schimbul sumei de 12,7 mil. lei (3,5 mil. euro). Transferul s-a derulat la un pret de 25,5 lei/actiune, nivel de 2,5 ori mai ridicat decat cel la care aceste titluri au fost tranzactionate ultima data. Tranzactia, care a fost intermediata din partea vanzatorului de BRD Securities, evalueaza compania la 4,5 mil. euro. Donau Investment era singurul actionar semnificativ al Giurgiu Port, restul actionarilor avand participatii de sub 5% din companie.

Cum se impaca afacerile cu politica

Am socotit de la inceput ca pachetul anticoruptie are o valoare pozitiva si cred ca ceea ce s-a petrecut saptamana trecuta in parlament confirma acest lucru. Pana acum nu exista in legislatia noastra ideea conflictului de interese. Politicienii se angajau in tot felul de afaceri si
cautau pozitii profitabile in societatile de stat fara nici o opreliste legislativa. Unii ocupau pozitii executive in 5, chiar 6 consilii de administratie si AGA. Acum ei se lovesc de prevederile legii si constata ca aceste pozitii sunt incompatibile cu calitatea de parlamentar, ministru sau prefect.
Ce a iesit la iveala pentru analistul politic? In primul rand, numarul foarte mare de deputati si senatori nevoiti sa declare ca sunt bagati in afaceri incompatibile cu pozitia lor politica: la Senat 53 din totalul de 140 au declarat ca ocupa pozitii economice incompatibile cu statutul de parlamentar, iar la Camera 99 de deputati au declarat acelasi lucru. In topul afaceristilor se afla PSD si ar fi interesant de stabilit cand si-au descoperit convingeri social-democrate, inainte sau dupa ce s-au apucat de afaceri. Spre surpriza electoratului, nici PRM-istii nu sunt chiar asa neprihaniti cum pretindea Vadim Tudor cand tuna si fulgera contra mafiei aciuite la putere. 10 senatori si 13 deputati PRM au fost nevoiti sa-si scoata frunza de vita. Nu-i de mirare ca legile care vizeaza coruptia intampina atatea obstacole in parlament. Da! Clasa noastra politica este invadata de afaceristi care au capul preocupat de legea profitului maxim si nu de legi care sa scoata tara din saracie. Sociologic era previzibil ca in perioada de tranzitie sa functioneze aceasta nisa turnanta intre afaceri si politica, oamenii cautand drumul cel mai scurt spre mediul miliardarilor, protejat si de imunitate parlamentara.
Sigur, eu nu-mi fac iluzii nici in privinta sinceritatii declaratiilor de incompatibilitate, nici ca ar fi aparut peste noapte un perete izolator intre afaceri si politica, asa cum ar dori presedintele Iliescu. Pana acum, doar doi parlamentari, Dinu Patriciu si Videanu, au renuntat la scaunele din parlament. Unii au si recunoscut ca vor transfera afacerile mamelor, copiilor, soacrelor sau matuselor. Ma astept ca si organele de verificare sa arate intelegere si compasiune pentru cei care solicita derogari. Oricum, afaceristii din politica nu mai au viata usoara de pana mai ieri si nu vom mai intalni un ministru al comertului care sa patroneze 14 societati comerciale.
Pentru reporterii specializati in investigatii se deschide o adevarata mana cereasca, mai ales cand se incepe implementarea legii privind declararea averilor. Sa tinem seama ca s-a declansat campania electorala si exista toate premisele ca demascarea coruptiei sa ocupe un loc de frunte in competitia electorala. S-a simtit din plin acest lucru, la sedinta de ieri a conducerii PSD la Snagov. Exista o ingrijorare legitima ca uzura fireasca a guvernarii sa ameninte pozitia de lider al partidului aflat la putere. Ultimul sondaj a si marcat o scadere semnificativa de la 50% la 45%, iar Adrian Nastase pentru prima data obtine mai putin in popularitate decat partidul. Inca asta iarna el declarase ca se gandeste la o reducere a ministerelor prin comasare. Intr-adevar, pe fondul saraciei care domneste in tara, faptul ca avem cel mai numeros guvern din Europa, cu un top de 27 ministere, constituie o sfidare a opiniei publice. La aceasta se adauga faptul ca unii ministri au acumulat o mare doza de ostilitate publica. O primenire a guvernului si o reducere a imensului aparat guvernamental ar aduce un aer de prospetime si revigorare in opinia publica.

FMI nu oboseste sa repete: faceti reforma, atentie la derapaje

Inasprirea politicilor fiscale si de creditare - singura optiune vazuta de FMI pentru situatia in care guvernul nu reuseste sa limiteze efectele secundare ale cresterii salariului minim si apar presiuni salariale mai puternice decat cele sugerate de recent semnatele contracte colect